1)   La stana ciobaneasca din plai: Peştişani – Valea Bistriţei – lacul Vâja – vârful Oslea, înnoptare – Culmea Păltinişul

2)   Cult si cultura – pelerinaj:Manastirea Tismana – Schitul Cioclovina I – Schitul Cioclovina II –Schitul de la Valea Frumoasa – Plaiul Sohodolului – Sohodol;

3)   Pe urmele lui Brancusi:Casa memorial Hobita-ansamblul sculptural brancusian Targu Jiu

4)   Fenomene carstice unice: Pestera Closani – Podul lui Dumnezeu

5)   “Minunile satului”: Padurea de castani seculari si comestibili – Pestera “Gura Plaiului”- Ursaria Ponor

6)   Sanatate si miscare in natura pe pasunile si in Dumbrava satului.

– Târgul meşterilor populari olteni (16-22 mai, Târgu-Jiu, anual);
– Târgul meşterilor populari copii (20-23 mai, Târgu-Jiu, anual);
– Târgul de toamnă al meşterilor gorjeni (3-7 octombrie, Târgu-Jiu, anual);
– Arcani (Sfântul Ilie, 20 iulie);
– Godineşti (1-2 august);
– Târgu-Jiu (Brâncuşiana, 17-19 februarie);
– Padeş (Imn în Câmpia Soarelui, prima duminică din iunie);
– Târgu-Jiu (Târgul meşterilor populari din România – cu participare internaţională, 11-15 august);
– Tismana (Festivalul cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc, 14-15 august);
– Târgu-Jiu (Tabăra de sculptură ,,Brâncuşiana”, 1-15 sept.);
– Târgu-Jiu şi Brădiceni (Atelierul Naţional de Poezie ,,Serile la Brădiceni”, 6-8 sept.);
– Festivalul de la Runcu (Maria Apostol, 7-8 sept.);
– Târgu-Jiu (Festivalul internaţional de arte vizuale ,,Gorjfest”, tabără şi salon, 2-12 octombrie;
– Târgu-Jiu (Târgul de toamnă al meşterilor gorjeni, 24-28 octombrie);
– Târgu-Jiu (Festivalul cântecului popular românesc ,,Maria Lătăreţu”, 7-10 noiembrie);
– Ponoarele (Sarbatoarea Liliacului, mai-anual)

1. Monumentul lui Tudor Vladimirescu din Campia Soarelui-Pades – 12 km (Locul din care Tudor si ai sai panduri au pornit revolutia de la 1821. Aici s-a citit vestita Proclamatie catre tara)

2. Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu “Eroina de la Jiu” – Targu Jiu – 36 km

Ecaterina s-a născut la 14 ianuarie 1894 în comuna Vădeni, situată în apropierea oraşului Tg-Jiu, în familia ţăranilor Vasile şi Elena Teodoroiu, fiind cel de-al treilea din cei opt copii ai familiei. Astăzi localitatea sa natală a devenit cartier al municipiului Tg-Jiu, aici fiind amenajată casa memorială „Ecaterina Teodoroiu“.

3. Castrul Roman de la Bumbesti Jiu – 42 km

Castrul se află pe malul stâng al Jiului fiind construit din pământ.Situat la 35m V. de șoseaua Târgu Jiu – Petroșani, castrul roman de la Bumbești Jiu apăra și asigura intrarea în defileul Jiului. Castrul a fost construit și folosit între cele două războaie de cucerire a Daciei de către romani (101-102 și 105-106), după care a fost abandonat. Lângă castru s-au găsit urme ce presupun o așezare civilă. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleacă de la Bumbești prin Porceni peste munți, prin Pasul Vâlcan spre Sarmisegetuza precum și de a supraveghea populația dacică de aici. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare.

1. Padurea de castani seculari – 1,5 km

2. Padurea de castani comestibili – 2-5 km

2. Izlazurile comunitare – 1-4 km

3. Golurile alpine – Obstea mosnenilor Topesteni – 25-35 km

4. Ursaria Ponor – 15 km

5. Padurea de liliac de la Ponoare – 30 km, o minune a naturii, este o rezervatie botanica situata la 4 km de orasul Baia de Arama, pe drumul dintre Drobeta-Turnu-Severin şi Targu Jiu. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 20 ha, la o altitudine de 500m si reprezinta unica statiune din tara conservata datorita climatului bland, cu influente submediteraneene.

1. PESTERA GURA  PLAIULUI – 3 km – se afla la nordul satului Topeşti. Altitudine 650 m. Este săpată de apă în calcare jurasic-cretacice. Lungă de 150 m, peştera începe cu un mic aven de 7 m, având forma unei crăpături. Se coboară pe un trunchi de copac sau pe o sfoară într-o sală mică dupa care urmeaza o sala mare lungă de 70 m şi înaltă de 4 m. Concreţiuni foarte bogate şi frumoase. De la mijlocul sălii un pasaj în pantă conduce într-o altă sală paralelă cu prima, la fel de mare şi de concreţionată. La sol, mici bazinaşe cu apă în care trăiesc nirfagi. Este o pestera calda si umeda.
2. Podul lui Dumnezeu – 30 km – Unul din cele trei poduri naturale din lume se afla in Ponoarele, langa Baia de Arama. Legenda spune ca de mult aici locuia necuratul, chiar in pestera Ponoare. Saturandu-se de raul pe care acesta il facea oamenii i-au cerut lui Dumnezeu sa-i scape de el. Astfel Dumnezeu a lovit cu palma tavanul pesterii si acesta s-a prabusit peste intrare.
Cu toate acestea, Necuratul a scăpat, ieşind pe sub deal, pe cealaltă gură a peşterii, cea care duce spre Lacul Zătonul Mare. Nervos, Aghiuţă s-a agăţat cu ghearele de vărful Dealului Peşterii, formand şanţuri in calcar, locurile numite campiile de lapiezuri Afrodita şi Cleopatra. Dracu s-ar fi urcat apoi pe Stanca Diavolului, loc de unde veghează la oamenii care intră in peşteră şi pe care uneori ii ineacă in Lacul Zătonul Mare.
3. Pestera Ponoarele – este accesibila turistilor putand fii vizitata pe tot parcursul anului, se afla intr-un grad avansat de distrugere cu un numar mare de stalactite rupte si stalagmite dislocate din galeria fosila.
4. Pestera Closani – Centru de seismologie – 20 km – Aceasta pestera, situata intr-o zona pitoreasca din nordul Muntilor Mehedinti, este o adevarata atractie naturala, fiind protejata de lege, intrucat a fost declarata rezervatie naturala de tip mixt, aflata in zona de protectie a Parcului National Domogled – Valea Cernei.
5. Cheile Sohodolului – 18 km
Puteţi vizita unul dintre cele mai frumoase peisaje carstice ale României, tărâmul alpiniştilor. La mai puţin de o jumătate de oră distanţă de Tismana, Cheile sunt la picioarele tale. Odată ajuns acolo, îţi doreşti să te întorci cu prima ocazie.
Fiecare colţ de stâncă, fiecare loc prin care apa răzbate victorioasă îţi dă ghes să renunţi la maşină şi să parcurgi pe jos mare parte din cei zece kilometri ai Cheilor. Dacă ai noroc de vreme însorită, poţi fotografia peisaje impresionante.

 1. Casele traditionale gorjenesti cu lemn sculptat-satele Topesti – Pestisani-Hobita – 1-7 km

 2. Mesteri populari: Sculptura lemn, artizanat, fierarie, dogarie – 1-6 km

 3. Muzeul arhitecturii populare gorjenesti – Curtisoara – 40 km

Curtişoara, localitate situată la numai 10 km nord de Târgu-Jiu beneficiază de amplasarea într-un cadru natural de excepţie care reproduce la scară mai mică aproape toate formele de relief. Muzeul are o suprafaţa de circa 5 ha şi s-a coagulat în jurul unei părţi a domeniului familiei Cornoiu, moştenitoarea culei construită la începutul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare şi mai bine păstrata construcţie de acest tip din Oltenia.Inaugurat în anul 1975, muzeul şi-a îmbogăţit permanent colecţia de patrimoniu, constituind un sprijin important pentru cei interesaţi de lumea satului, în general, şi de cultura populară gorjenească, în special.

1. Casa muzeu”Constantin Brâncuşi” Hobiţa – 8 km
Străveche vatră de locuire, Hobiţa apare în documentele din veacul al XVI-lea purtând denumirea de Ohabiţa. Destinul acestei umile aşezări cu oameni pricepuţi a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a ştiut, cu mintea şi mâinile sale, să întoarcă o pagina în istoria artei moderne: Constantin Brâncuşi.
În Hobiţa, la tot pasul, Brâncuşi a avut repere pentru meseria pe care a ridicat-o la rang de artă, sculptura: de la casele frumos împodobite, la bătrâna biserică de lemn cu fruntarul crestat şi sprijinit pe stâlpi ce evoca obârşia viitoarei Coloane Infinite până la cimitirul satului, cu troiţele şi crucile înflorate. Meşterii hobiţeni sunt peste tot; ei îmbina mereu iscusinţa de constructori cu talentul de decoratori.

2. Complexul arhitectural brancusian-Targu Jiu (Masa Tacerii,Scaunele,Poarta Sarutului,Coloana Infinitului) – 35 km
Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, realizat de Constantin Brâncuşi pentru a cinsti memoria ostaşilor care şi-au jertfit viaţa în Marele Război de Întregire, a fost inaugurat în 1938. Este socotit de sculptorul William Tucker “singura sculptură a epocii moderne care poate fi asemuită cu marile monumente ale Egiptului, Greciei şi Renaşterii”.
Acest ansamblu se întinde pe o distanţă de 1250 m. Pornind de la râul Jiu, pe malul căruia s-a dat în octombrie 1916 bătălia orăşenilor cu inamicul, de-a lungul unei alei de parc şi a unei străzi special croite, se ajunge la un dâmb la răsăritul oraşului. Ansamblul este jalonat de o Masă cu 12 scaune clepsidrice, de o alee străjuită de alte scaune, de o Poartă, o Biserică şi o Coloană.

3. Biserica de lemn „Intrarea în biserică” (1828) – Hobita( printre ctitori se numără şi bunicul lui Constantin Brâncuşi) – 7 km

1. Manastirea Tismana – 5 km
Mănăstirea Tismana este cel mai vechi așezământ monahal din Țara Românească, având un rol primordial în menținerea credinței ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani. Mănăstirea se află pe teritoriul orașului Tismana din județul Gorj, la 5 de km de pensiune.
Reprezintă un monument de reculegere și închinăciune, de cinstire a credinței noastre strămoșești, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost și un post de apărare al țării în vremuri de război, de găzduire a multor personalități pătrunse de un înalt patriotism.
Despre mănăstirea Tismana:
„Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt” Grigore Alexandrescu
„…măreț cuib al Basarabilor” George Coșbuc
„o lume de inchipuiri, de basme” (cum a deslusit-o Alexandru Vlahuta),
Ctitorul manastirii este Cuviosul Nicodim cel Sfintit de la Tismana (1310-1406) – lui ii apartine alegerea a arhitecturii si a decoratiunilor acesteia. Constructia din zid a fost realizata cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) si fiii acestuia Dan I (1384- 1386) si Mircel cel Batran (1386-1418).
2. Muzeul Tezaurului – 5 km
Tezaurul Bancii Naționale a României a fost ascuns la Mănăstirea Tismana spre sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Incă din luna iulie 1944, guvernatorul BNR (Banca Națională a României) luase măsuri ca să se transporte și să se depoziteze aurul BNR la Mănăstirea Tismana, datorită contraofensivei sovietice care ajunsese în Basarabia, teritoriu românesc. Mai întâi a fost ascuns în una din pivnițele din subsol. Considerându-se loc nesigur, s-a amenajat un spațiu în Peștera Mănăstirii, în ciuda evenimentelor de după 23 august 1944 când sovieticii instituiseră o supraveghere cruntă asupra întregii țări. În zilele de 14-16 septembrie 1944 acțiunea se terminase în cel mai mare secret.
Pe lângă depozitul BNR mai fuseseră ascunse și 51 casete de aur polonez.
3. Schiturile Manastirii – 6-8 km
De la mănăstirea Tismana, pe cărări de munte, se ajunge la cele trei sihăstrii: Cioclovina de Jos,Cioclovina de Sus si Valea Frumoasa.
Documentele menţionează o serie de schituri şi mănăstiri închinate Tismanei. Dintre acestea o parte se datorau călugărilor Tismanei, care, în căutare de locuri pustii, îşi făceau chilii izolate.
În schiturile „Cioclovinelor”, erau îngrijiţi bolnavii de ciumă, aduşi din sate în aceste locuri pustii, pentru a evita contagiul, de către aşa numiţii „ciocli”. În această piatră a durerii, s-au ridicat cele trei schituri.
4. Bisericile satului
– de lemn-Gornovita – 1 km Biserica de lemn din Gornovita are o vechime de aproape 400 de ani; Inca functionala. Aici turistii isi sarbatoresc nuntile de aur si de argint cu tot ceremonialul specific taranesc.
– de piatra-Valcele – 3 km  construita complet din piatra cioplita manual de mesteri italieni. Are o vechime de peste 100 de ani.
– monumentala-Topesti – 1,5 km este spectaculoasa prin dimensiune si stil.